Tristețe-n ger

Astăzi ninge-n ger…
Dar în văzduhul inimii.
Oamenii pier
Dar nu de carne,
Ci de suflet.
Se sting ușor
Ca stelele-n ger...
-De ce mor oamenii?
Oamenii sunt veșnici.
-Da, dar oamenii își vând veșnicia.
Stau și-mi frâng tâmplele-n apă
De ce nu Cred oamenii?
Adevărul îmi scapă.
Și-n gerul ce cuprinde încet lumea
Și inima îngheață.
O lacrimă de sânge
Înmoaie încet zăpada…
Și totuși … nu e moarte. 

                           ianuarie 2017, București
Ceata
Anunțuri
Galerie | Acest articol a fost publicat în Acasa, Alte scrieri. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s